Arhive blog

Ana-M & coșul de răchită

Ce am luat cu mine la Maxi’s Garage Sale: farfurioare de bijuterii și două soiuri de… Clăbuc, Clăbooc, Clăboooc. 😀

Update:

Vi-l prezint pe Clăbuc, săpunul Făr’ de plastic & cruzime, care abundă în uleiuri prețioase, 100% natural, fără controversatul ulei de palmier sau parfumante sintetice. Clăbuc poate fi cumpărat numai dacă mai rămâne, după ce păstrez pentru mine, familia apropiată și prietenii interesați. Altfel, doar la cerere.

Până acum mă laud cu două batch-uri, ambele manufacturate după rețete proprii: unul de care v-am mai spus pe blog (cel cu cărbune vegetal activ) și unul cu argilă cosmetică (recent, perfect pentru o vară fresh, cu ulei esențial de mentă și portocală).

Următoarea mea prioritate este șamponul natural solid, alternativa sănătoasă la recipientele de plastic de pe marginea căzii. Recunosc că primul șampon solid pe care l-am folosit a fost de la Lush, însă cum brandul ăsta nu se găsește la noi, este cazul să luăm atitudine și să-i identificăm varianta autohtonă. 😉

 

 

Prăjitură? Nu. Săpun de casă

Hai că am făcut-o și pe asta! Săpun de casă cu ulei de măsline, cocos, floarea soarelui, migdale, cânepă și argan (în ordinea procentului). Ingredientele extra care-l fac săpun SPA (fiindcă dacă tot o ardem hip, să fie până la capăt) sunt cărbunele activ, mierea și uleiul esențial de cireșe și ylang-ylang. Miroase cât se poate de pământean, a pădure și iarbă, iar peste două bucăți am îndrăznit să pun și sare roz, o alternativă fancy la exfolierea cu zaț de cafea. Fetele știu mai bine despre ce vorbesc aici.

sapun-de-casa-tip-spa-1

Nu am veleități de chimist și tocmai de asta mă bucură să văd că mi-a fost răsplătită curiozitatea ultimelor luni. Mi-am calculat rețeta în așa fel încât să aducă pielii toate beneficiile. Nu detaliez fiindcă am avut deja experiența în care povestesc despre procesul de saponificare ca și când ar fi ceva mistic. Este, a fost…

sapun-de-casa-tip-spa-2

M-am gândit mult la nevoia mea de a lucra cu mâinile în timpul liber și nu o pot lega de altceva în afara celor 8 ore de muncă ONLINE… A lucra ceva care bucură oricare dintre simțuri, care este funcțional și util în viața de zi cu zi, este binemeritatul meu OFFLINE.

 

DIY – proiect de vară 1+1

Geantă crem & bej, cu dantelă de culoarea fildeşului. Proiect simplu de vară. 40 x 34 cm 😛  În afară de dantelă, toate materialele sunt reciclate.

Din aceleaşi materiale, plus un fermoar şi carabine, a ieşit o a doua geantă, de dimensiunile unei coli A4, cu o singură bretea, detaşabilă. Casual chic aş zice. Toate materialele folosite, în afară de dantelă, sunt reciclate.

😀 Weekend fain!

 

 

 

 

Something white

În sfârșit am găsit lutul potrivit pentru lucrări migăloase. Am decis să-l folosesc pentru a face ceva decorativ care să stea în raftul bibliotecii rezervat lumânărilor mici. De data asta am vrut să folosesc alb în locul culorilor, pentru un ”look” modern, minimalist. Rezultatele mai jos.

farfurie lut alba ana maria abalasei brasov

farfurioară pentru lumânare mică sau bijuterii

farfurie lut alba ana maria abalasei brasov 1

”paravan” pentru 3 lumânări în pahar | noaptea, cu lumina focului în spate, parcă roiesc licurici prin bibliotecă

 

I’ve been brewing

După ce-am decorat o parte dintre pereţii albi ai apartamentului cu tablouri colorate, a venit şi timpul lucruşoarelor mici, cele care-ţi înseninează ziua de pe o măsuţă, o noptieră sau din bibliotecă. Aşa a început seria de experimente cu ceramică de tipul celei care se usucă la aer.

În urma primei runde de boluri cu forme fantastice care s-au crăpat la uscare, fiindcă le finisasem cu apă, am decis să mă limitez (DOAR pentru început) la… platitudini, şi la propriu, şi la figurat. Clasice, nefinisate, exact cât să-mi dau seama cum funcţionează lutul, fără să mă frustreze un al doilea potenţial eşec.

Rezultatele gata decorate, în aşa fel încât să se potrivească ambianţei generale:

  • 3 coastere (stau bine şi lumânărelele pe ele, nu doar cănile)
coaster suport pahar handmade

Dragoste, ca pe pereţii clădirilor din Sibiu. PS Nu-mi asum conceptul, doar cuvântul.

levănţică fără frică 😛

  • Apoi „platitudinile” în care pot sta mărgele, bijuterii, pietricele semipreţioase adunate-n timp şi din locuri dragi:
platou - tehnica fulgi de foiţă multicoloră

platou – tehnica fulgi de foiţă multicoloră

farfurioară - acrilic, fulgi foiţă multicoloră, tehnica şerveţelului

farfurioară – acrilic, fulgi foiţă multicoloră, tehnica şerveţelului

bol pictat simplu, culori contrastante

bol pictat simplu, culori contrastante

 

mac - farfurioară adâncă pictată cu acrilic

mac – farfurioară adâncă pictată cu acrilic

ceramica uscare la aer pictata cu acrilic (2)

mac – farfurioară adâncă pictată cu acrilic (vedere de sus)

farfurioară -

farfurioară – acrilic, fulgi foiţă multicoloră, tehnica şerveţelului

Toate lucruşoarele de mai sus sunt lăcuite şi fotografiate ca „sugestii de prezentare”.

Şi în încheiere, ceva diferit.

În jurul zilei de naştere (wink-wink), mi-am manifestat interesul pentru o maşină de cusut, astfel că universul a început să lucreze prin inimile şi buzunarele oamenilor iubiţi, şi am primit ce mi-am dorit. Ceea ce se vede mai jos este a doua încercare de a folosi maşina, prima fiind un minunat eşec din care am reuşit să salvez doar fermoarul. :))

Fără alte adăugiri, vă prezint geanta încăpătoare de vară, care-mi va pune în valoare ţinutele pastelate şi căreia îi voi spune Ce-ai Verde. I-am lucrat şi-un mic portofel pentru monede Ce-ai de fructe. :))

geanta textila de vara ana vallmo (1) geanta textila de vara ana vallmo (2) geanta textila de vara ana vallmo (3)

Să aveţi o săptămână genială!

***

***  the end ***

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai multe si-asortate

Postările mele tind să se rărească, şi deşi încerc să remediez situaţia, timpul liber de care dispun este des folosit în alte scopuri.
Aşa că, live, duminică, nu chiar dimineaţa, direct din pat, cu cafeaua sub nas şi părul ciufulit, the one and only, yours trully-lully, moi en franҫais… s.a.m.d.

Remarcabile sunt evenimentele care încep cu prima dată când:
– Am fost la un meci de hockey. Sundsvall a câştigat!
– Am cules şi mâncat lingonberry. Nu știu dacă noi avem așa ceva sau termen pentru fructișoarele astea.
– M-am urcat pe picioroange, am încercat să merg pe ele şi am căzut. 😀
– Am văzut un curcubeu aşa de aproape.
– Am primit un instrument muzical.

Nu am ce să spun în apărarea mea. Mă bucură lucrurile obişnuite şi le las să stoarcă din mine şi cea mai mică fărâmă de bucurie. Ieri, în timp ce mă ocupam cu hainele de spălat şi uscat, deasupra cartierului se forma un curcubeu cum extrem de rar vezi. Imens. Eu una nu am mai văzut unul atât de mare. Sigur că în poză nu se vede faptul că arcul era aproape perfect, baza în partea dreaptă se lăţea, era luminoasă şi chiar începea să se dubleze. Ştiu, ştiu, sună prea mult a Double rainbow all the way, însă cam aşa ceva a şi fost. Păcat că nu a durat mult, totuşi destul cât să mă bucur eu, la fel cum m-am bucurat şi de luna plină din 19, de-am ajuns într-o discotecă. Cred că la câte fumuri, şi fum, şi lumini colorate erau, pot să fiu sigură când îi spun discotecă. Da, da, departe de a fi mediul meu natural.

Acum două săptămâni a fost Ziua Pădurii şi am profitat de ocazia unică de a mă dezmăţa pe picioroange. Am asistat la popularea lacului cu pești, printre strigătele entuziaste ale copiilor care voiau să-i atingă și să se lase stropiți. Apoi, împreună cu Alexandra şi harta, am pornit spre casă prin pădure, oprindu-ne la cules de afine tot din 5 în 5 metri. Am decis că este deja un risc imens să laşi două fete într-o pădure necunoscută, cu o hartă, fără busolă, să-şi găsească drumul spre casă, aşa că nu ne-am aventurat să mâncăm fructe de pădure pe care nu le cunoşteam. Şi uite aşa, am trecut pe lângă zeci de tufe de lingonberry şi nu le-am cules în găletuşa magică. Abia la o săptămână distanţă, când din nou m-am găsit în pădure, de data asta alături de culegători experimentaţi, am învăţat să disting o ciupercuţă delicioasă şi să nu mă feresc de fructele mici şi roşii de pe covorul gros de muşchi.

Tot săptămâna trecută, într-o zi obişnuită la birou, am observat că al meu coordonator şi colegul care plecaseră la masă, întârzie. Şi au întârziat o oră, ca atunci când au intrat în birou, să-mi înmâneze propria mea ukalelă (aşa am decis să-i spun, vezi prima postare din Sundsvall). Şi am înmărmurit. Am ukalela mea, în husă, şi o frază pe care o voi ţine minte multă vreme de acum încolo: acum nu mai ai nici o scuză, trebuie să devii profesionistă. 😀 Oh, săracii optimişti. Când mă întorceam de la curs cu ea în spate mă gândeam că arată mai repede a armă, nu a instrument muzical, şi deja se ştie, că o pot folosi ca să-ţi fac urechile să sângereze. Aşa că lucrurile nu sunt departe de adevăr.

Apoi m-am tuns. Sunt propriul meu proiect DIY.
S-a întâmplat să mi se pună pata, apoi am răsfoit youtube-ul până am găsit un clip cu o tanti care se auto-tundea, aşa că am început să mă auto-tund, rezultatul fiind mai mult decât decent. Da, am şi ieşit în lume aşa, şi nu s-a speriat nimeni, ba din contră. Deci great-success şi în planul ăsta.
Vineri seară am avut prima petrecere la teatru şi am descoperit că nici măcar suedezii nu sunt imuni la dansul pinguinului. Wait, what? Whatsky? Mda…

Miercuri voi ţine un workshop la o şcoală din oraș. Eu singură! Abia aştept!
Am aflat că va trebui să fiu şi actriţă în spectacolul mare din vară. Am să fac tot posibilul să primesc cel mai mic, mic rol. De copac dacă se poate. Nu ştiu de ce oamenii ăştia au senzaţia că voi putea vorbi relaxată suedeză până atunci. Sunt nebuni, au trecut graniţa optimismului demult. Şi eu sper să fie o boală contagioasă, fiindcă tot entuziasmul ăsta al lor te face să crezi că poţi. Şi cam poţi, cu condiția să vrei.
În loc de încheiere, un spoiler alert. Mă aşteaptă câteva zile în Stockholm, dar asta va fi o altă poveste, şi un concert Karnivool, care e, din nou, o altă poveste. Să auzim numai de bine!

Această prezentare necesită JavaScript.

%d blogeri au apreciat asta: